Plimbarile
Nou-nascutul nu trebuie purtat in brate in pozitii incomode pentru el. Este de preferat sa fie descoperita pozitia ideala in care micutul se simte bine atunci cand este plimbat. Este recomandat ca aceste plimbari in brate sa se faca in momentele sale de buna dispozitie, si nu atunci cand plânge sau pare stnjenit, temator, indispus. Specialistii belgieni recomanda ca durata oricarei plimbari sa nu depaseasca 30-50 de minute in aer liber, cand conditiile meteorologice sunt favorabile, si maximum 20 de minute in casa. Rucsacul port-bebe este solutia ideala. Plimbarea sugarului are un rol esential in dezvoltarea normala a tuturor functiilor creierului, ca si a intregului sistem nervos.
Aparatul vizual, ca si cel al echilibrului necesita stimulare la aceasta vasta. Lipsa unei astfel de stimulari poate conduce la o deficienta a vitezei de reactie psihica, lentoare, pasivitate de gandire, iar excesul (peste 3 ore zilnic) devine foarte periculos pentru copiii agitati, ce pot contracta nevroze care, in 28 la suta din cazuri, genereaza stari de tip isteric (maniacal).
Atingerile
Orice atingere a sugarului are un puternic efect asupra biologiei sale nervoase. Neurobiologii britanici de la Edinburgh (Scotia) au descoperit, in urma a trei decenii de cercetare, ca unele tendinte spre boli psihice grave, precum unele forme de stari schizofrenoide, pot fi declansate de imbratisari excesive sau saruturi agresive. Psihologul scotian Elspeth MacGrawefield, nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Medicina in 1996, declara in ultima sa conferinta: Copilul trebuie atins afectiv (mangaiat) numai atunci cand nu se afla in bratele mamei sau ale altcuiva. (…).
Strangerile in brate, facute de multe ori in forta, produc in mentalul copilului o asociatie intre placere si durere, asociere propice disocierii intre trairea sa sufleteasca pozitiva si micile inceputuri de ratiune, de perceptie a mediului.
Vocile straine
Dr. Elspeth MacGrawefield a constatat ca 91 la suta din sugarii expusi poluarii sonore prezinta un risc foarte crescut la nevroze de tip maniaco-depresiv in adolescenta. Muzica, sunetele de la radio sau sonorizarea TV si, mai ales, vocile umane straine sunt extrem de nocive pentru sanatatea mentala a micutului.
Este recomandat ca nou-nascutul si chiar copilul de varsta mica sa fie ct mai rar expus poluarii cu voci, cuvinte necunoscute, in lipsa parintilor. Fiecarui cuvnt trebuie sa i se ofere o ilustratie pe masura. Orice cuvânt neilustrat unui copil sub 12 luni prezinta un factor de risc.
Simtul mirosului
La copii, s-a descoperit recent ca simtul mirosului este foarte dezvoltat si are o importanta aparte in evolutia structurarii anumitor zone ale creierului. Cercetarile neurobiologilor de la prestigioasa universitate Harvard (SUA) au dovedit ca sugarul expus unor mirosuri diferite de cel matern poate avea probleme in privinta bunei volutii a laturii rationale, logice, a creierului.
Dr. A.M. Ehlers a dovedit recent ca 68,91 la suta din copiii nou-nascuti, expusi la mai mult de sase tipuri de mirosuri naturale, pot risca o evolutie negativa a functiilor psihice. Psihiatrul american este de parere ca mamele, dar si tatii, n-ar trebui sa introduca in camera copilului mai mult de sase tipuri de mirosuri pana la varsta de 14 luni.
Alaptarea trebuie sa fie facuta dupa spalarea cu acelasi tip de sapun, a intregului corp si mai ales a sânilor. In lipsa posibilitatilor de alaptare materna, toate tipurile de biberon trebuie bine aerisite pentru a nu purta niciun alt miros.
Gestica si miscarea
Gestul, mamica, privirea si miscarea adultului in fata nou-nascutului sunt la fel de importante ca si celelalte aspecte prezentate anterior. R.K.H. Ernst & F. Rotach au demonstrat, in 1968, ca exista o legatura directa intre etograma (modelul de comportament) al parintilor si evolutia unor boli mentale ale copiilor. Dr. C.R. Maus, cercetator al Departamentului de Neuro-stiinte al universitatii din Koln, a dovedit, in 2001, ca unele gesturi, mimicii si mai ales priviri ale adultilor pot influenta pozitiv sau negativ buna evolutie a organizarii informatiilor in memoria copilului. Specialistii germani recomanda ca nou-nascutul sa nu fie expus:
– gesticularii excesive in apropierea sa;
– strâmbăturilor adultilor, care, asa cum cred multi, il amuza;
– privirilor directe, de la mica distanta, care ii stimuleaza instinctele agresive (o explicatie stiintifica a ceea ce numim, in mod superstitios, deochi).
Reguli generale pentru mame si tati:
1.Insistati pentru a primi sfaturi detaliate de manipulare, miscare, igiena a nou-nascutului de la medicii specialisti, de preferat de la maternitate. Pentru tineri, nu este nicio rusine sa ia chiar notite.
2. Asigurati o camera cat mai spatioasa copilului, pentru o buna oxigenare a aerului, evitând temperaturile de sub 22C sau peste 23C.Studii efectuate in anii 90 in Romnia au dovedit ca 85% din copiii cu varste cuprinse intre 0 si 14 luni sunt extrem de expusi unor factori de risc pronuntat la nevroze, din pricina unor comportamente inadecvate ale adultilor.
Cercetatorul M. Paichler, de la Unviersitatea din Bruxelles, impreuna cu echipa sa de cercetare, a confirmat rezultatele studiilor efectuate de antropologul roman Daniela Cucu, in 1996.
