Rusia a suferit o infrangere politica majora miercuri, cand Adunarea Generala a Natiunilor Unite a aprobat in majoritate covarsitoare o rezolutie de condamnare a invaziei Ucrainei. Au fost 141 de voturi pentru si 5 impotriva, inclusiv Moscova. 35 de tari s-au abtinut si alte 12 nu au votat. Rezolutia nu este obligatorie, dar constituie un regres semnificativ si ofera un portret al starii relatiilor internationale in mijlocul acestei mari ciocniri care va redefini ordinea mondiala.
Citirea generala este clara. Democratiile liberale au reusit sa uneasca trei sferturi din guvernele lumii impotriva invaziei ruse; Kremlinul a primit doar sprijinul a patru dictaturi, Belarus, Siria, Coreea de Nord si Eritreea. Domeniul celor care au ales sa se abtina nu ajunge la 20% in numar de voturi, dar reprezinta o parte considerabila a populatiei mondiale, intrucat in el apar tari precum China, India, Pakistan, Iran sau Africa de Sud. Datorita importantei sale economice, acesta este sectorul in care Rusia poate gasi oxigen pentru a face fata sanctiunilor occidentale. Exista si unele tari care au votat impotriva Moscovei in Adunarea Generala, dar care nu sustin cadrul de sanctionare. Printre cei care nu au votat direct, Marocul atrage atentia, si exista si Venezuela,
In spatele acestei schite generale se afla multe elemente semnificative care descriu dinamica echilibrului in lumea de astazi, intr-un moment in care se poarta un puls geopolitic de o intensitate fara precedent de la sfarsitul Razboiului Rece. Mai jos este o descriere a unora dintre cele mai relevante.
Invazia rusa a pus China intr-o dilema complexa. Beijingul a consolidat progresiv legaturile cu Moscova in ultimii ani. El chiar a declarat la inceputul lunii februarie ca alianta sa cu Kremlinul „nu are limite”. Dar acum agresiunea rusa il face pe gigantul asiatic sa fie inconfortabil, iar abtinerea din ONU este o reflectare clara a acestui lucru. Beijingul este suspicios de mai multe dinamici pe care invazia le-a declansat: de la destabilizarea generala care dauneaza economiei mondiale, pana la intarirea legaturii occidentale, prin repetitia sanctiunilor. Respingerea pe scara larga in ONU a actiunii ruse complica foarte mult incercarea acesteia de a se prezenta ca partener al unei tari considerate astazi un paria de mare parte din lume. In mod previzibil, China nu va abandona Rusia. Faptul ca apropierea dintre cele doua puteri a fost un angajament personal al lui Xi Jinping — care si-a cultivat legaturile cu Vladimir Putin — consolideaza aceasta teza. Dar, fara indoiala, China se recalibreaza. Cel mai clar exemplu in acest sens a fost decizia de inghetare a operatiunilor cu Rusia si Belarus adoptata joi de Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura, condusa de Beijing.
India nu se misca
Celalalt gigant asiatic s-a abtinut si el la votul ONU, decizie care demonstreaza supravietuirea legaturilor istorice ale Indiei cu Rusia in sectorul apararii. Moscova a fost principalul furnizor de arme al New Delhi de zeci de ani si asta continua sa afecteze asta. India are marele sau rival strategic in China, dar abtinerea ei indica faptul ca nu s-a aliniat pe deplin cu partea democratiilor liberale — atat de Vest, cat si de Est in Japonia, Coreea de Sud, Australia etc.—, a caror pozitie a fost meridiana.
Europa unita
Continentul a votat in unanimitate impotriva Rusiei. Interesant este ca aceasta include chiar si Serbia, o tara cu o puternica legatura cu Moscova, al carei presedinte denuntase presupusele presiuni occidentale in ajunul votului. Ungaria, partenerul european in mod traditional cel mai apropiat de Kremlin, a votat si ea in favoarea condamnarii Moscovei. Aceasta arata pierderea simpatiei lui Putin pentru invazia Ucrainei. Nici Turcia, o tara eurasiatica care incearca de ceva vreme sa-si imbunatateasca relatiile cu tara, nu a zbatut nici.
Raceala potentialilor aliati rusi
Rezolutia votata la ONU in 2014 pentru a condamna anexarea Crimeei a produs un rezultat de 100 de voturi pentru, 11 impotriva si 58 de abtineri. Brutalitatea atacului de astazi a dus la o eroziune semnificativa a diplomatiei de la Kremlin. Printre tarile care l-au sustinut pe Putin in urma cu opt ani si au optat acum pentru abtinere se numara Cuba, Nicaragua, Bolivia si Armenia.
Legaturile africane ale Kremlinului
Continentul african a inregistrat un scor lung de abtineri sau voturi nu, reflectand influenta puternica a Rusiei in regiune. Acesta este, fara indoiala, cazul in tari precum Algeria, Mali sau Republica Centrafricana, cu care Kremlinul cultiva o relatie stransa, uneori chiar oferind securitate guvernelor lor respective.
Marocul tace
Foarte frapanta este decizia Rabatului de a nu-si exercita dreptul de vot. Explicatiile oficiale nu ofera indicii despre adevaratele motive. Este de imaginat ca este o initiativa diplomatica legata de principalul obiectiv politic al Marocului: Sahara de Vest. Rabat, aflat in plina ofensiva pentru a-si promova interesele in aceasta chestiune, cere noi gesturi de la Administratia SUA. Este posibil ca negarea sprijinului pentru o initiativa la fel de importanta pentru Washington precum cea votata joi la ONU ar putea complica lucrurile pentru Rabat la Casa Alba a lui Joe Biden, mai putin favorabila decat cea a lui Donald Trump.
Abtineri anti-occidentale
S-au abtinut si tari de o anumita pondere precum Iran, Pakistan, Vietnam sau Africa de Sud. In multe dintre aceste cazuri, lectura principala nu este atat o apropiere strategica speciala cu Rusia, ci mai degraba o reflectare persistenta a nesigurantei pe care o simt cu privire la alinierea cu Occidentul. Exista tari, asa cum este evident si cazul Africii de Sud, a caror pozitie s-ar putea schimba.
America Latina
Regiunea a votat intr-un mod foarte majoritar impotriva Rusiei, cu exceptia abtinerii Cubei, Nicaragua, Bolivia si El Salvador (si lipsa votului Venezuelei). Atat Brazilia, gigantul zonei, cat si Argentina, au ajuns sa voteze impotriva Moscovei, in ciuda anumitor amenintari de neutralitate la inceputul invaziei si a legaturilor care ii leaga de Kremlin. In cazul Braziliei, aproape mai mult de natura ideologico-personala, datorita armoniei presedintelui sau, Jair Bolsonaro, cu Vladimir Putin; in Argentina aceste legaturi au o dimensiune geopolitica mai mare. Liderii acestor doua tari au fost primiti recent la Kremlin, dar s-au aliniat in cele din urma la tabara democratiilor, desi cu nuante si scepticism fata de sanctiunile aplicate Rusiei.
Tarile din Golf
Surprinzatoare este schimbarea de pozitie a Emiratelor Arabe Unite, care s-au abtinut de la vot in Consiliul de Securitate si, in schimb, au votat impotriva Rusiei in Adunarea Generala. Este posibil ca la primul vot sa fi existat un oarecare disconfort cu privire la pozitia adoptata de SUA in atacurile lansate de houthi in Yemen. In zilele urmatoare si-au reconsiderat pozitia. Abtinerea Irakului este semnificativa, tara invadata de Statele Unite in urma cu doua decenii si care si-a consolidat in ultimii ani legaturile cu China, Rusia si Iran, desi in mijlocul unor puternice tulburari interne.
