Cele mai importante articole din presa economica
Actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact, ale transportatorului de energie electrica Transelectrica (TEL) sau titlurile BRD – a doua banca de pe piata locala, se numara printre actiunile care au scazut in ultimele sedinte la minimele untimilor doi ani si jumatate, titreaza Ziarul Financiar.
Indicele BET-C care urmareste evolutia tuturor companiilor de pe bursa (cu exceptia SIF-urilor) a ajuns vineri la cel mai scazut nivel din ultimii doi ani si jumatate.
Cu toate ca multe actiuni sunt inca departe de minime, altele au fost puternic lovite de scaderile din ultima perioada, ajungand la cele mai reduse niveluri din ianuarie 2010 pana in prezent.
Pe langa companiile pomenite mai sus, putem spune ca Dafora Medias, Condmag Brasov si Banca Carpatica sunt cam in aceeasi situatie.
La rezultatele slabe au contribuit, dupa caz, fie pierderile raportate in ultimii ani, fie profiturile reduse sau retragerea unor actionari, toate acestea combinate cu scaderile care au lovit intreaga piata.
Voinea, 67.000 de euro de la Eximbank si 39.000 de euro de la BNS
Liviu Voinea, 37 de ani, economistul numit la jumatatea lunii mai secretar de stat in Ministerul Finantelor responsabil cu politica fiscala, a incasat anul trecut un venit net de 284.759 de lei (67.160 euro) ca membru neexecutiv al consiliului de administratie al bancii de stat Eximbank si al comitetului de audit, potrivit declaratiei sale de avere, scrie Ziarul Financiar.
Acesta a primit acest post in prima parte a lui 2009, fiind sustinut de PSD care se afla la acea vreme la guvernare alaturi de PDL.
Liviu Voinea, noul secretar de stat din Finante, si-a completat veniturile pe 2011 cu suma de 164.547 lei (circa 39.000 de euro) incasata de la Blocul National Sindical pentru coordonarea unui proiect finantat cu bani europeni prin programul POSDRU – “Biroul pentru observarea pietei muncii”.
In prezent, Voinea negociaza cu BNS modificarile avute in vedere pentru legislatia fiscala. Tot anul trecut, el a incasat 24.000 de lei dintr-un alt proiect POSDRU realizat pentru Asociatia Grupul de Economie Aplicata, al carei membru fondator este.
POSDRU a devenit de cateva luni subiectul unui scandal de amploare, fiind in pericol de a fi suspendat de catre Comisia Europeana din cauza neregulilor descoperite in avizarea si verificarea proiectelor si a cererilor de rambursare aferente.
Cat priveste averea personala declarata, Liviu Voinea detine actiuni la trei SIF-uri – SIF1, SIF 2 si SIF 5 – si are depozite cu sume modice la Alpha Bank, BRD si Raiffeisen.
Mestesugarii evita criza
Mestesugarii evita criza mizand pe autofinantare. Investitiile cooperatorilor se bazeaza in proportie de 94% pe sursele proprii ale societatilor pe care le conduc si peste 20% din produsele lor pleaca la export, aflam din Adevarul.
In ultimii ani, cooperatia mestesugareasca nu a realizat profituri spectaculoase, dar a reusit sa evite necazurile specifice crizei economice si sa-si pastreze intacte atat efectivele de membri si salariati, cat si unitatile de productie.
Cum au reusit cooperatorii? In primul rand, ei se autofinanteaza si putini sunt cei care apeleaza la credite.
„In 2011, Cooperatia Mestesugareasca a realizat investitii de circa noua milioane de lei, finantate in proportie de 94% din sursele proprii ale societatilor cooperative”, reiese dintr-un document prezentat de Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM.
Mai mult, la o productie totala de 375 de milioane de lei (aproape 90 de milioane de euro), „livrarile intracomunitare de marfuri si export, trimise catre 14 tari destinatare, au totalizat 18,5 milioane de euro”, se arata in documentul citat. Asta inseamna exporturi de peste 20% din totalul productiei, asigurandu-se o sursa suplimentara de finantare.
Cat castiga oamenii care gestioneaza datoria publica
Un sef serviciu din cadrul serviciului de contractare, cel care se ocupa de contractarea datoriei publice guvernamentale (emisiuni de titluri de stat, contractare imprumuturilor guvernamentale, etc) dar si de administrarea riscurilor are, conform statului de plata din luna aprilie, in jur de 5.000 de lei, cu 1.000 de lei mai putin decat seful cel mare al acestei directii care are un salariu de aproximativ 6.000 de lei, scrie Capital.
In fiecare zi de luni si joi, statul organizeaza licitatii prin care se imprumuta. In spatele acestor licitatii sunt niste oameni, un departament de la Ministerul de Finante mai precis, care au un job description foarte trepidant: gestionarea intregii datorii publice a Romaniei.
Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica din Ministerul de Finante are o armata de oameni si o organigrama din care nu intelegi mare lucru.
Pe scurt, aceasta directie e impartita pe 3 departamente: Front Office, Middle Office si Back Office. Fiecare dintre aceste departamente are la randul lui in subordine alte servicii si birouri, care se ocupa fiecare de partea lui ce poate fi reprezentata de activitati precum managementul riscului, lichiditati, piete financiare, plati interbancare, rambursare a datoriei guvernamentale.
Conform statutului de functionare de pe site-ul Ministerului de Finante, serviciul contractare este cel care se ocupa chiar de contractarea datoriei publice guvernamentale (emisiuni de titluri de stat, contractare imprumuturilor guvernamentale, etc) dar si de administrarea riscurilor prin swap-uri valutare, de rata a dobanzii, contracte forward, futures sau optiuni.
La MAI, exista ofiteri care pot incasa si aproape 8.000 de lei sau chiar 10.000 de lei intr-o singura luna, in conditiile in care ministrul are pana in 5.000 de lei.
Pe de alta parte, publicatia aminteste ca angajatii statului care au pe mana resursele statului nu castiga mai mult de 3.500 de lei pe luna. Cel mai mare salariu din toata Directia Resurselor Minerale este, conform statului de plata de pe luna aprilie, publicat in urma cu cateva zile, al directorului acestei directii: 3429 de lei, adica aproximativ 750 de euro.
Bursa lasa ofertele publice exclusiv pe mana intermediarilor
Derularea ofertelor publice prin Bursa va fi lasata exclusiv in grija intermediarilor, daca CNVM aproba modificarile Codului Bursei propuse de Consiliul de Administratie al BVB, scrie Bursa.
Cu alte cuvinte, ar putea fi vorba de mai putina transparenta chiar daca pe baza mai multor optiuni. Consiliul Bursei a hotarat, pe 28 mai 2012, modificarea Codului BVB – operator de piata cu privire la ofertele publice, insa a evitat sa precizeze care sunt schimbarile propuse.
Modificarea Codului propusa de BVB prevede ca ofertele publice sa se deruleze “conform prospectului”, sustin anumite surse din piata, ceea ce inseamna ca transparenta model, intalnita in cazul ofertei “Transelectrica” din luna martie, ar putea deveni istorie.
Practic, noua prevedere lasa intermediarilor posibilitatea sa deruleze cum doresc oferta, inclusiv cu “book” inchis (n.r. doar prin intermediarii care fac parte din consortiu) si cu o alocare discretionara a pachetului oferit, precizeaza sursele citate.
Lucian Anghel, presedintele BVB, a declarat insa ca modificarea Codului Bursei asigura mai multa flexibilitate consortiilor de intermediere: “Este o solicitare venita din partea consortiului care gestioneaza SPO Transgaz (n.r. oferta publica secundara) si asigura mai multa flexibilitate consortiilor care vor gestiona in viitor ofertele publice de al caror succes sunt responsabile. Este unul din elementele considerate non standard international de catre bancile de investitii si un motiv de a solicita listari internationale”.
Consortiul pentru SPO-ul Transgaz este format din Raiffeisen Capital&Investment, Wood&CompanyFinancial Services si BT Securities.
Presedintele BVB este de parere ca Bursa nu renunta la transparenta, prin aceasta modificare a Codului: “Nu se exclude nicio varianta de derulare a ofertelor (n.r. cu book deschis sau inchis). Cred ca aceasta modificare este un pas inainte. Lasam consortiul sa decida cum se vor derula ofertele, astfel incat sa le duca la bun sfarsit. Bursa va respecta decizia intermediarilor. Poate fi o oferta cu book inchis, deschis sau o combinatie intre cele doua (n.r. diferit pentru transele de investitori – retail sau institutionali). Dam posibilitatea sa existe mai multe optiuni. Oferta Transelectrica a depins mai putin de cererea internationala, care vine pe book inchis”.
