Rasina naturala poate fi folosita in locul multor produse petroliere. In plus, promoveaza gestionarea durabila a padurilor si poate ajuta la stabilirea populatiei in Spania golita. Dar mai este mult de lucru inainte.
Oricine s-a plimbat vreodata printr-o padure de pini din Soria sau Segovia poate sa fi vazut niste boluri curioase agatate de trunchiul copacilor. Sunt ghivecele, asezate acolo pentru colectarea rasinii sau mierei. Aroma pe care o degaja acest compus in timp ce aluneca pe trunchi este foarte puternica, este acel „miros de padure” clasic, care este foarte caracteristic in anumite zone din Castilla y Leon, unde este concentrata cea mai mare parte a extractiei nationale de rasina.
Procesul de rasinire presupune mai multe etape: „Primul lucru este sa pregatiti pinul: trebuie sa-l neteziti si sa lasati o grosime mai subtire a scoartei, pentru ca ulterior se vor face incizii pentru extragerea rasinii”, explica Guillermo Arranz, vicepresedintele National. Asociatia de Resineros, inginer tehnic silvic si resinero. „Apoi o placa de colectare numita capsa este batuta in cuie si vasul sau dispozitivul de colectare este agatat. Apoi este timpul sa faceti inciziile care provoaca exudatul de rasina. Cand oalele sunt pline, le turnam in carucioare care, la randul lor, le duc intr-un alt recipient mai mare care ajunge in bidoane de aproximativ doua sute de kilograme”, explica acest muncitor care provine dintr-o familie de rasinatori si isi exercita munca in Municipalitatile din Segovia Navas de Oro si Cuellar.
A fost o vreme, in anii 90, cand rasinarea a incetat, iar ghivecele au disparut din padurile de pin de rasina ( P. pinaster ) din Spania. Si este ca productia din China si Brazilia nu a incetat sa creasca, motiv pentru care concurenta a devenit atat de puternica incat tara noastra a incetat sa mai exporte rasina, in acelasi timp ca in toata Europa planurile de cercetare si programele nationale pentru sector. Comertul cu rasini parea atunci sortit disparitiei si multi au crezut ca instrumentele si metodele folosite de generatii in generatie vor deveni parte din muzeele etnografice, ca o amintire a unei profesii traditionale din trecut.
Rasina naturala vs. Petrol
Concurenta cu alte piete nu a fost singurul declansator al crizei rasinilor. Pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat, este necesar sa vorbim despre aplicatiile rasinii sau mierei. Din prima sa distilare se obtin doua produse: colofoniu si terebentina, ambele foarte importante in industria chimica pentru fabricarea diverselor produse precum vopsele, cerneluri, solventi, parfumuri, arome, recipiente din plastic, sapunuri si chiar anvelope.
„Concurenta dintre derivatii de petrol si cei derivati din rasini naturale a inceput chiar din momentul in care cele doua sectoare au inceput sa se dezvolte industrial, la inceputul secolului al XIX-lea”, explica Juan Luis Delgado, cercetator la Universitatea Nationala Autonoma din Mexic. si a carei teza, realizata la Universitatea Autonoma din Madrid, s-a concentrat pe istoria tehnologica a sectorului rasinilor. „Ambele derivati ai rasinii de pin si uleiului sunt hidrocarburi: primii sunt de origine vegetala, iar cei din urma sunt de origine minerala. In acest fel, datorita compozitiei lor fizico-chimice, puteau fi folosite aproape in aceleasi aplicatii, desi nu cu aceleasi rezultate, intrucat uneori era mai bine sa se foloseasca pe cele de origine vegetala, iar in altele pe cele de origine minerala, in functie de aplicatia”.
Dupa cum explica expertul, avansarea petrochimicelor a insemnat ca derivatii de petrol inlocuiau unele utilizari ale terebentinei si rasinii de pin. Fiind produse sintetice, a fost mai usor de controlat calitatea acestora in laborator fata de cele obtinute din rasini naturale, care sunt mai variabile in functie de aspecte precum clima, data recoltarii, specia de pin din care provine, sau metoda de distilare.
Renasterea rasinii
Cu toate acestea, din primul deceniu al secolului XXI, productia din China a inceput sa scada din diferite motive, iar piata din Europa a intrat intr-o noua faza. De atunci , planurile de sprijin pentru rasina au fost reactivate si in 2011, de exemplu, a fost infiintata Masa de rasina Castilla y Leon pentru a reuni eforturile proprietarilor de paduri publice si private, industrie, producatori de rasini si administratie.
Un boom care coincide si cu criza petrolului. Ne aflam intr-un context de schimbari climatice si de tranzitie catre economii mai durabile, care se pot descurca fara hidrocarburi de origine minerala. Petrolul, spun ei, are zilele numarate, iar atat societatea, cat si industria cer din ce in ce mai multe produse de origine durabila si regenerabila.
Un comert care are grija de padurile noastre
Nu toate rasinile naturale provin din gestionarea durabila a padurilor. „In China, de exemplu, de multe ori trebuie sa taie toti pinii dupa cinci sau zece ani de exploatare din cauza rasinarii abuzive, acest lucru are un impact enorm asupra mediului”, explica Arranz. „In Spania, insa, este normal sa incepi sa rasinesti la cincizeci de ani, nu la opt, asa cum se face in Brazilia, iar asta iti permite sa „rasinesti pe viata”. In alte locuri se rasineste pana la varsta de cincisprezece ani, se taie si se replanteaza pini. Nu aici, aici padurea de pini este gestionata durabil, iar oamenii ar trebui sa stie sa o puna in valoare”, reflecta muncitorul.
Durabilitatea nu este singura valoare adaugata a rasinii care este extrasa din padurile noastre. Abandonarea rasinarii si a altor lucrari de silvicultura in padurile de pin creste atat probabilitatea de raspandire a daunatorilor, cat si riscul de incendii, o problema serioasa acum ca ne confruntam cu veri din ce in ce mai toride. Extractia rasinii este o munca temporara care incepe in jurul lunii martie si se termina in toamna, astfel incat prezenta muncitorilor rasinii la munte coincide cu momentul de maxim pericol. „Facem gratuit un serviciu de supraveghere la incendiu, de indata ce vedem ceva la care sunam la 112, evident ca suntem primii interesati sa nu ardem muntele”, spune Arranz.
Rasinierul mai explica ca, din taxa pe care o platesc pentru exploatarea fiecarui pin, 15% este dedicata unui fond de imbunatatire, gestionat de serviciul teritorial al fiecarei comunitati autonome, care este folosit, printre altele, pentru indeplinirea altor sarcini precum ca curatenie montana.
Silvicultura cu rasini ofera si alte beneficii ecologice la care nu se gandesc de obicei: acestea sunt asa-numitele servicii ecosistemice, care includ, printre altele, reglarea si purificarea apei, reglarea climei sau valorile turistice, recreative si culturale. Un studiu realizat de cercetatorii de la INIA (Madrid), si prezentat la cel de-al III-lea Simpozion International despre Rasini Naturale de Coca (Segovia) in 2013, a concluzionat ca este o activitate durabila, care nu dauneaza florei si ca intretine si servicii pt. ecosistemele. „Practica rasinirii nu implica nicio reducere a bogatiei plantelor vasculare si contribuie la alti factori de durabilitate, cum ar fiprotectia impotriva incendiilor sau fixarea populatiei rurale prin angajare in silvicultura” , indica articolul.
O alternativa de angajare in Spania golita
Acum ca se vorbeste atat de mult despre problema depopularii rurale in tara noastra, stim ca promovarea lucrarilor forestiere precum rasinarea ar putea oferi o alternativa solida de angajare. Sunt multi tineri care, in timpul crizei economice, au luat decizia de a se intoarce in locurile de origine pentru a gasi o modalitate de a se stabili in aceste teritorii.
Datele sustin ca abandonarea lucrarilor silvice si depopularea sunt doua fenomene care merg mana in mana. Un studiu realizat in cadrul Departamentului de Economie si Management Forestier al Universitatii Politehnice din Madrid a aratat ca, intre 1950 si 2010 – coincizand cu criza rasinilor din Europa -, declinul demografic din regiunile interioare ale Spaniei a fost mai pronuntat in acele locuri. unde sectorul rasinilor a avut o prezenta semnificativa.
Dar, oricat de la moda este sa vorbim despre o Spanie goala sau golita, sunt necesare masuri ferme care sa sustina cu adevarat acea intoarcere la popoare dincolo de cuvinte si intentii bune. In cazul acoperirii cu rasina, oricat de optimiste ar fi perspectivele pe hartie, realitatea nu este atat de idilic. Vorbim despre o munca specializata si foarte grea, mai ales la nivel fizic, dupa cum explica Guillermo Arranz. Acest muncitor in rasina ne asista de la postul sau de monitorizare a incendiilor, treaba pe care o face vara pentru a suplimenta profiturile pe care le face din extractia rasinii. „Acum combin cele doua meserii, dar nu toata lumea poate face asta, inseamna sa faci zile maraton pe teren, e epuizant”, avertizeaza el. Pentru el, ca si pentru majoritatea oamenilor care lucreaza in rasina, idealul ar fi sa poata accesa locuri de munca complementare in lunile in care nu se face rasina, din decembrie pana in martie aproximativ.
Pe langa sezonalitate, o alta problema care afecteaza rasinirii este variabilitatea enorma a preturilor de pe piata. Ei taxeaza pentru ceea ce extrag si in functie de preturile fiecarui an, ceea ce ii pune intr-o pozitie de vulnerabilitate extrema. „Ar trebui sa stabilim preturi fixe, sau cel putin sa generam un tip de plan care sa ne angajeze in alte lucrari forestiere in lunile de pauza si sa ne permita sa atenuam acele cresteri si scaderi ale pretului rasinii”, reflecta Arranz. „In final, resinero nu primeste niciodata ceea ce ar trebui, noi suntem partea cea mai slaba a lantului”.
Provocari pentru un comert traditional in secolul XXI
Fara indoiala, masurile de protectie a lucratorilor din rasina impotriva fluctuatiei preturilor si a caracterului temporar al comertului sunt cel mai necesar pas pentru protejarea si promovarea acestei activitati, dar exista si alte actiuni care pot fi intreprinse pentru sustinerea rasinii.
Javier Calvo este Coordonator de proiect la CESEFOR, entitate care a participat la initiativa SustForest Plus: „Dezvoltam o strategie pentru sector la nivel european, in care sunt propuse solutii concrete pentru optimizarea activitatii de colectare durabila a rasinii in padurile noastre.”, ne explica el.
Si este ca, desi s-au inregistrat imbunatatiri in procesele extractive, adevarul este ca inca este necesara imbunatatirea performantei si a conditiilor de lucru ale lucratorilor din rasina. „In ultimii ani a existat o evolutie in ceea ce priveste tehnicile, ceea ce facem acum nu are nicio legatura cu ceea ce au facut stramosii nostri”, explica Arranz. „In trecut se facea o rasina mai agresiva cu pinul, se indepartau bucati de lemn, acum pur si simplu se adauga un stimulent chimic, iar problema tocarii implica si mai putina munca. S-au imbunatatit mult in performanta si productivitate, dar mai sunt multe de inovat. Poate afecta multe ramuri: materiale noi si instrumente mai ergonomice, tehnologii care ne permit sa imbunatatim profitabilitatea, pe scurt, inovatii care au repercusiuni asupra securitatii si sanatatii lucratorului rasina. Si un ajutor care nu cade pe margine, care ajunge la noi, muncitorii, pentru ca noi suntem pilonul pe care se bazeaza sectorul”.
Un sigiliu de calitate pentru rasina durabila
Dupa cum am mentionat deja, produsele realizate cu rasini naturale din management durabil au o valoare adaugata care depaseste cu mult calitatea sau calitatile lor deosebite. „Ei contribuie la conservarea padurilor noastre, la lupta impotriva incendiilor forestiere, la atenuarea depopularii intr-o Spanie goala si la reducerea dependentei de materiile prime fosile”, rezuma Javier Calvo.
Asa cum se face deja cu alte produse, precum certificatul FSC pentru identificarea lemnului care are o origine care respecta mediul si drepturile muncii ale oamenilor, expertii cred ca asa ceva s-ar putea face pentru a pune in valoare rasina. „Consumatorul european este din ce in ce mai constient de faptul ca, prin deciziile lor, societatea se indreapta catre un model economic mai durabil si mai prietenos cu mediul. Este necesar ca acest utilizator final sa poata identifica ce produse au printre componente substante derivate din rasina naturala europeana”, adauga Calvo. „Proiectul SustForest Plus propune crearea unei marci de garantie de origine europeana care sa permita promovarea consumului acestui produs forestier local si durabil”.
Rasini naturale intr-o lume fara ulei
Am vazut deja ca produsele derivate din rasina naturala sunt, de fapt, inlocuitori pentru multe substante derivate din petrol si, prin urmare, fac posibila, printre multe alte produse, cerneluri pentru imprimanta, cosmetice, adezivi, lacuri, vopsele si produse farmaceutice.
Ramane de vazut in ce masura vor putea inlocui hidrocarburile fosile pentru ca, dupa cum ne spune cercetatorul Juan Luis Delgado, „nu exista inca studii disponibile privind analiza ciclului de viata al rasinilor naturale, care ar putea sa ne spuna ce este echilibrul ecologic pe parcursul tuturor etapelor existentei sale: de la samanta pinului pana la eliminarea produsului in care s-au folosit unele dintre derivatele acestuia”.
In orice caz, rasina nu va avea viitor daca lucratorii ei nu sunt ingrijiti. „Ceea ce imi place cel mai mult la jobul meu este libertatea pe care ti-o ofera a nu avea un sef si, bineinteles, contactul direct cu natura: padurea de pini este biroul meu”, spune Guillermo Arranz. „Dar nu va inselati: nu este nici bucolic, nici idilic. Sunt multi colegi care au stat toata viata in rasina si acum o abandoneaza, si vor fi multi altii care o vor parasi daca vom continua atat de neprotejati”.
