Documente confidentiale privind Ucraina: SUA si NATO i-au oferit lui Putin acorduri de dezarmare

Statele Unite si NATO refuza sa semneze un tratat bilateral privind securitatea in Europa cu Rusia si, de asemenea, inchid usa unei viitoare incorporari a Ucrainei in Alianta Atlantica. Acestea au fost doua dintre principalele cereri inaintate de Moscova pentru a pune capat crizei ucrainene intr-un moment de tensiune crescuta intre Rusia si Occident, care ameninta securitatea euro-atlantica.

In schimb, atat Washingtonul, cat si Alianta ii ofera lui Putin sa negocieze acorduri de dezarmare si masuri de consolidare a increderii in diferite foruri (cum ar fi Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, OSCE, Dialogul de stabilitate strategica SUA-Rusia si Consiliul NATO), al carui succes conditioneaza inceperea unei detensionari a amenintarii militare ruse asupra Ucrainei.

Avand in vedere desfasurarea militara substantiala, unilaterala si nejustificata in curs de desfasurare in si in jurul Ucrainei si Belarusului, solicitam Rusiei sa detensioneze imediat situatia intr-un mod verificabil, la timp si de durata. „Pozitia Guvernului Statelor Unite este ca progresul in aceste probleme [masurile de dezarmare si incredere] poate fi realizat doar intr-un mediu de detensionare a actiunilor amenintatoare ale Rusiei fata de Ucraina”, avertizeaza Washington.

Autoritatile ruse au cerut un raspuns scris la propunerea lor de a semna un tratat care sa ofere Moscovei garantii de securitate in fata extinderii NATO catre Est. Moscova a depus chiar si un proiect al tratatului ipotetic. Raspunsul sunt doua texte: unul intitulat Confidential/Rel Russia (constand dintr-o introducere, sapte puncte si scurte concluzii) de la Washington; si altul, la rubrica NATO-Rusia Restrictionat (cu 12 sectiuni), din Alianta Atlantica. Textele aduna in mare masura – desi intr-un mod mult mai detaliat – mesajele pe care liderii Occidentului le-au transmis in public Kremlinului. Statele Unite si NATO si-au coordonat raspunsurile, care sunt complementare, dar au unele diferente.

Principala diferenta dintre cele doua texte este ca Washingtonul este dispus sa discute despre conceptul de „indivizibilitate a securitatii”, pe care OSCE l-a aprobat la summitul sau de la Astana (Kazahstan) in 2010. Moscova l-a inclus in primul articol al proiectului sau de un tratat, deoarece se bazeaza pe acest principiu sa se sustina ca eventuala intrare a Ucrainei in NATO i-ar afecta securitatea. Textul american avertizeaza ca nu impartaseste punctul de vedere rus si subliniaza ca conceptul de indivizibilitate a securitatii „nu poate fi privit izolat”. Chiar si asa, el este dispus sa abordeze „interpretarile respective” ale acestuia. Si amintiti-va ca „SUA si Rusia au reafirmat, de asemenea, dreptul inerent al fiecarui stat de a-si alege sau schimba liber acordurile de securitate, inclusiv tratate si aliante”.

Documentul Washingtonului arata clar, inca de la inceput, ca „ramane ferm sustinator politicii NATO de usi deschise”, asa ca nu exclude viitoarea incorporare a Ucrainei sau Georgiei in Alianta; si precizeaza ca, in orice caz, aceasta problema trebuie abordata in Consiliul NATO-Rusia (NCR). Textul NATO isi reafirma, de asemenea, politica usilor deschise si subliniaza dreptul tuturor statelor de a-si alege aranjamentele de securitate „fara interferente”.

Moscova nu a trimis inca un raspuns scris, dar surse aliate subliniaza ca Rusia a cerut Statelor Unite si NATO sa-si unifice raspunsurile si ca acestea din urma sunt de acord sa discute despre conceptul de „indivizibilitate a securitatii”, asa cum au facut SUA.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken si ministrul rus de externe Serghei Lavrov au avut marti primul contact telefonic de cand SUA si NATO au trimis raspunsurile lor la Moscova. Blinken, potrivit unui purtator de cuvant al Departamentului de Stat, i-a transmis lui Lavrov disponibilitatea sa de a continua cu un schimb „substantial” de propuneri privind securitatea, in timp ce omologul sau rus a spus ca ambii au fost de acord sa continue dialogul. „Vom vedea cum merge”, a spus el la televiziunea rusa.

In ceea ce priveste Ucraina, Administratia Biden ofera Rusiei „masuri de transparenta conditionata si angajamente reciproce” in temeiul carora Rusia si Statele Unite s-ar abtine de la „desfasurarea de sisteme de rachete ofensive la sol si forte permanente de lupta pe teritoriul Ucrainei”. Ucraina”. In acest scop, Washingtonul isi anunta intentia de a organiza consultari cu Kievul.

Aceste acorduri de incredere reciproca, impreuna cu pactele de dezarmare, sunt cele doua chei ale textelor transmise de Washington si Alianta. Documentul SUA incepe prin a se asigura ca este „gata sa lucreze cu scopul de a ajunge la o intelegere cu Rusia, impreuna cu aliatii si partenerii transatlantici, in probleme de securitate”; si enumera o serie de subiecte asupra carora este „dispus sa discute despre angajamente sau actiuni reciproce” si forumul in care acestea ar trebui abordate. SUA se declara dispuse sa faca fata acestui proces „cu buna-credinta”, in timp ce ii reproseaza lui Putin ca a desfasurat peste 100.000 de soldati la granita cu Ucraina, a ocupat Crimeea si a alimentat conflictul din Donbas (regiunea de est a Ucrainei, cu un majoritate vorbitoare). 

Washingtonul se plange ca, in proiectul sau de tratat privind securitatea in Europa, „Rusia face cereri care submineaza principiile la care s-a angajat in documentele anterioare”. „Este imperativ”, adauga el, „ca discutiile sa se bazeze pe acordurile pe care se bazeaza securitatea europeana”, precum Actul Helsinki, Actul NATO-Rusia, Carta de la Paris sau Organizatia Natiunilor Unite, „pe care le consacra. principiile integritatii teritoriale, suveranitatii si dreptul fiecarui stat de a-si alege acordurile si aliantele de securitate.”

Limitarea rachetelor

Mai multe propuneri ale SUA implica limitari ale rachetelor care ar putea duce la noi tratate de dezarmare. Washingtonul se declara dispus sa inceapa discutii bilaterale cu Rusia privind controlul rachetelor cu raza scurta si medie de actiune si al lansatoarelor acestora, desi denunta ca actualul tratat privind fortele nucleare cu raza intermediara a fost incalcat odata cu producerea si desfasurarea rachetelor SSC-8. si alte sisteme. Guvernul SUA isi reafirma angajamentul fata de Noul tratat START pentru rachete intercontinentale, in vigoare pana in 2026, dar propune sa includa noi lansatoare, arme nestrategice si focoase nucleare nedislocate. De asemenea, sugereaza „incepe imediat discutiile cu privire la masurile de urmarire a noului tratat START” si discuta despre cum viitoarele acorduri „ar putea include toate armele nucleare ale SUA si ale Rusiei”. Documentul arata ingrijorarea Washingtonului si a aliatilor sai fata de eforturile Rusiei de a-si diversifica si extinde arsenalul nuclear, de a dezvolta noi rachete intercontinentale si de a disloca rachete duale nestrategice in apropierea granitelor NATO.

Una dintre cele mai inovatoare propuneri este oferirea Rusiei a unui „mecanism de transparenta” care sa verifice absenta rachetelor de croaziera Tomahawk, capabile sa ajunga pe teritoriul Rusiei, in bazele scutului antiracheta NATO din Romania si Bulgaria, care adapostesc Sistemul Aegis. In reciprocitate, Washingtonul pretinde ca actioneaza in acelasi mod cu doua baze de lansare de rachete la alegere pe teritoriul Rusiei. Moscova a propus limitarea desfasurarii rachetelor cu raza scurta si lunga de actiune si si-a exprimat ingrijorarea cu privire la Tomahawk-urile pe teritoriul Romaniei si al bulgarului.

Confruntate cu disconfortul UE pentru excluderea sa din aceste negocieri, Statele Unite asigura ca „vor discuta toate problemele care afecteaza securitatea Europei” cu aliatii sai.