Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor dateaza din secolul al IV-lea, cand de altfel e amintita si ca sarbatoare crestina de catre personaje importante ale crestinitatii: Sfantul Epifanie, Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Chiril al Alexandriei. Pastele sau Invierea lui Hristos nu este o simpla revenire la viata pamanteasca, ci inceputul altei vieti: viata vesnica, in care trupul omenesc nu mai este supus stricaciunii.
Sarbatoare importanta pentru crestini, Duminica Floriilor a fost din cele mai vechi timpuri ziua in care oamenii se intorceau cu fata catre Dumnezeu, dar si catre traditiile mostenite de la bunici si strabunici. Tot satul se pregatea sa mearga la biserica avand ramuri de salcie, pentru a asista la slujba. La fel se intampla si astazi: sarbatoarea Floriilor este motiv de bucurie, foarte multi gorjeni sarbatorindu-si in aceasta zi onomastica. Peste 14.000 de gorjeni isi serbeaza duminica ziua numelui. Oamenii figureaza in actele de identitate cu prenume ca: Florin, Florina, Trandafir, Trandafira, Camelia, Viorel, Violeta sau Floarea. Cea mai varstnica persoana care poarta nume de floare este o femeie cu prenumele Floarea, in etate de 97 ani.
Ramurile de salcie sfintita te feresc de rele
Sarbatoarea Floriilor s-a praznuit in ultima duminica din Paresimi. La romani se sarbatorea Floralia, in cinstea zeitei Flora, protectoarea florilor, dar crestinatatea a impus Floriile in amintirea intampinarii cu ramuri de salcie si palmier a Domnului Isus Hristos la intrarea in Ierusalim dupa invierea lui Lazar.
In Gorj exista anumite traditii si obiceiuri pastrate din mosi stramosi, obiceiuri pe care indeosebi tineretul si batranii de la sate le mai pastreaza. Unele dintre aceste obiceiuri s-au pastrat si datorita farmecului lor. De exemplu, multe sunt alaturate termenului de noroc si bunastare, nerespectarea lor tragand dupa sine necazul pe care nimeni nu-l doreste.De Florii, ramurele de salcie sfintita sunt aduse acasa de la biserica, iar dupa ce se ating cu ele toti ai casei, precum si vitele, sunt puse la icoana ori la grinda sa fie ferita gospodaria de rele ori sa fie folosite in caz de imbolnaviri.
Unii specialisti spun ca matisorii erau inghititi in trecut, vindecand durerile de stomac, iar crengutele petrecute peste brau se credea ca alina durerile de spate. Maria Urdareanu din Negomir ne-a povestit ca pe aceste meleaguri se legau doua-trei nuiele de salcie la vie sa o fereasca Dumnezeu de grindina. La Racovita, salcia era pusa in ziua de Florii in canepa, pentru a avea rod bogat.
