S-a facut campane pentru educarea sexuala a femeilor, pentru a le determina sa-si faca analizele medicale la o anumita perioada de timp si macar din cand in cand sa isi faca testul Papanicolau, pentru determinarea starii de sanatate a colului uterin sau a vaginului. Testul in sine nu este complicat si permite luarea din timp a unor masuri necesare stoparii diverselor boli chiar din faza incipienta.

Cel mai bine este ca fiecare femeie sa-si faca, o data pe an, testul Papanicolau. In fapt, fiecare femeie care si-a inceput viata sexuala trebuie sa-si faca acest test o data pe an, indiferent de varsta. Este mai greu de controlat activitatea sexuala a adolescentelor. Multe mame se fac ca nu vad ca fiicele lor sunt active sexual la o varsta frageda, uneori la 13-14 ani. Pur si simplu nu pot accepta ca fetita lor a devenit femeie.

Conceptiile invechite considera ca daca o fata isi incepe devreme activitatea sexuala inseamna ca este usuratica sau, cu alte cuvinte mai dure, tarfa. Asa s-a incetatenit ideea de ani de zile si multe mame o perpetueaza si la ora actuala. In fond nu este vorba despre un caracter usuratic al adolescentei ci despre faza hormonala: fata s-a dezvoltat mai repede si hormonii ei cer o reglare in aceasta directie, motiv pentru care adolescenta isi incepe viata sexuala.

Multe dintre mame discuta cu fetele lor ce ar trebui sa faca sa nu ramana insarcinate, sa nu contacteze vreo boala venerica sau alte asemenea lucruri, dar aproape nici una nu se duce cu fata la doctor pentru testul Papancolau sau analize in aceasta directie. De ce? Pentru ca le este rusine de privirile celor care asteapta sa intre acolo, inclusiv de privirile si reprosurile medicului, fiind exclusiv vina ei ca fata a inceput sa faca sex cu barbati. Si nici o mama nu poate accepta faptul ca nu a stiut sa-si educe fata astfel incat aceasta sa isi inceapa activitatea sexuala atunci cand trebuie si nu mai devreme.

Revenind la testul Papanicolau, femeile care au suferit o operatie de histerectomie ar trebui sa-si faca testul ori de cate ori medicul specialist considera necesar.

In ce consta testul Papanicolau?

In prelevarea de celule de la nivelul mucoasei colului, cu o perie sau o spatula speciala. Este bine ca pe durata prelevarii sa fii cat mai relaxata. O data intrata in cabinet, medicul te va pune sa te intinzi pe masa de examinare si sa iti indoi genunchii. Picioarele tale trebuie sa fie cat mai relaxate, fara sa tremure. Vei simti un dilatator care permite medicului sa vada tot ceea ce trebuie in colul tau uterin, apoi vei mai simti perierea mucoasei. E posibil ca asta sa-ti dea fie o senzatie de gadilat fie o senzatie de crampe la stomac. Nu trebuie sa le iei in seama pana cand medicul nu termina.

Daca iti este mai usor, inchipuie-ti ca esti pe pat cu iubitul tau si ca esti intr-o pozitie care iti confera senzatii placute. Celulele prelevate sunt puse pe o lamela de sticla si trimise la laborator. Daca la test sunt depistate unele anomalii, atunci trebuie sa-ti faci griji, pentru ca asta inseamna modificari la nivelul colului uterin, modificari ce pot transforma celulele, facandu-le sa devina canceroase.

Este posibil insa ca anomaliile sa fie datorate pur si simplu unei infectii. Dupa tratarea infectiei testul va iesi normal. Oricum, daca medicul considera necesar, e bine ca dupa acest test sa efectuezi si alte teste care sa-i permita lui sa ia decizia corecta in prescrierea tratamentului. Printre femeile la care testul Papanicolau poate iesi anormal sunt cele care si-au inceput viata sexuala in timpul adolescentei, cele care au infectii transmisibile prin contact sexual si cele care au avut mai mult de 2-3 parteneri in timp.

In ceea ce priveste aparitia cancerului de col uterin, acesta are cateva semne care pot alarma o femeie, dar care o data identificate nu inseamna neaparat ca este vorba de cancer. Sangerarile dintre perioadele menstruale, sangerarile dupa contactul sexual si in general, orice durere vaginala.

Concluzia este ca, o data pe an sa-ti faci testul papanicolau iar la orice durere sau secretie vaginala sa te duci la medic pentru analize si tratament.

Oricum, pentru a-l ajuta pe medic sa ia o decizie buna privind tratamentul tau este bine sa ai cateva informatii cand intri in cabinet: data ultimei menstruatii, medicatia curenta, inclusiv anticonceptionalele folosite (luati cu voi retetele si prospectele medicamentelor utilizate pentru ca doctorul sa-si dea seama de dozaj). De asemenea, spuneti-i despre orice anomalie pe care ati inregistrat-o la nivel vaginal in ultima vreme. Nu uitati ca stresul si traumele pot provoca unele dereglari hormonale, deci amintiti-i si de asta.