Deschid aceasta diatriba cu parerea d-lui Fluture. Alte pareri gasiti la sfarsitul textului:
“Jurnalistii din România. Tot aud ca “jurnalismul nu mai e ce-a fost”, “jurnalistii de azi sunt varza”, “stiu numai copy/paste” etc. Hai sa ne uitam putin in urma: 50 ani de comunism, jurnalistii romani = zero. Au scris numai ce a vrut propaganda. Limbism pur. Evolutie personala, emulatie = zero. Scoala de jurnalism? Zero. Cine sunt profesorii de azi de la Facultatea de Jurnalism? Pai, aia care au fost si pe vremea comunismului. Sau aia care au fost jurnalisti pe vremea comunismului. Deci, niste nulitati. Ce ar putea sa-i invete pe tinerii care iau calea jurnalismului din ‘89 incoace? Pai, tot ce stiau si ei, mai putin ce le-a luat comunismul. Adica zero minus inca ceva. QED.”
Ieri incercam din greu sa explic de ce eu cred ca facultatea reprezinta ani pierduti, si ca justificarea “invatamantului structurat” paleste in fata nenumaratelor posibilitati.
Dar cum te specializezi, vine intrebare? Muncind si invatand singur. Dracu’ s-a specializat in facultate. In fine. Ca sa nu mai fac antiapologia sistemului universitar, am sa admit ca am vazut modele la care m-as fi combinat cu drag, la cateva universitati de afara, care insa n-au nici in clin nici in maneca cu ce se intampla aici.
Subiectul meu de azi e insa: Facultatea de Jurnalism e o frectie la picior de lemn. Bazez aceasta afirmatie pe rpropria mea experienta (am facut doi jurnalism si urmatorii PR si publicitate). Am facut in schimb trei luni de scoala BBC si am lucrat in presa. Slava domnului, am facut astea odata cu facultatea, altfel cred ca imi taiam un deget de supararea celor patru ani pierduti aiurea.
Eu cred ca daca vrei sa fi jurnalist trebuie sa ai bun simt, sa inveti cat se poate din niste carti destepte pe care le-au scris niste neni, si sa faci cat se poate de mult internship la publicatii felurite, pana iti gasesti o slujba. E o meserie care se invata din mers.
Cel mai important este insa ca un jurnalist bun devine intotdeauna omul care are deontologia scrisa in propriul cod genetic, caruia bunul simt ii spune ce se poate si ce nu si care are talent la scris.
Facultatea asta este facuta pentru ca niste domni care au scris niste carti sa poata recita din ele intr-un cadru organizat in care te pot si sili sa le cumperi, pentru ca acesti oameni sa mananca si gura lor o paine, si pentru ca mai exista si altii care de buni teoreticieni ce sunt atat pot sa faca.
Ma gandesc ca am avut profesori minunati in facultate. Toata lumea ma intreaba: “Daca era asa nasoala, de ce te-ai mai dus?”. Pentru ei m-am dus. Pentru domnul Matache de exemplu. Si pentru domnul Dinu. Si din sila de a o mai lua de la capat. Facultatea de Jurnalism nu-si are rostul, cred. Daca vreti sa invatati, scrieti, studiati ce fac cei mai buni, saaau!
