Bunul meu simt elimina cu aceasta ocazie secole de dileme stiintifico-religioase, asigurandu-i pe cei care cred in Dumnezeu ca daca ceva este impotriva vointei lui, nu se intampla.
Pretexte pentru a fi impotriva homosexualitatii, clonarii, condusului pe dreapta sau a mixului intre lapte si vodca poti gasi oricand, dar jihadurile de gen sunt bazate, dupa parerea mea pe nesimtire.
1. A pretexta de la orice altitudine religioasa ca esti familiarizat indeaproape cu vointa lui Dumnezeu (in conditiile in care ii acorzi calitatea de creator si oranduitor) e impotriva credintei pe care pretinzi ca o ai. Nu, interpretarea personala a unei carti scrisa de niste oameni intr-o limba dificila a carei forma veche nu este cu adevarat cunoscuta corect de catre nimeni nu se pune. In aceasta ordine de idei, daca accepti ca Dumnezeu permite razboaie, boli incurabile si cruzimi inimaginabile, mi se pare dincolo de orice ratiune posibila sa stabilesti ca nu permite progresul stiintei sau modificarile societatii.
2. In consecinta, a actiona in numele lui Dumnezeu, a-i asocia cauze, a-i desemna reprezentanti si a le stabili valoarea nu sta in picioare.
Asta este pe scurt justificarea pentru care insist sa refuz apartenenta la orice fel de organizare pe teme religioase si nu accept ca argumente: citate din biblie, citate din preacuviosi, citate din babe, citate din brosuri religioase ale Martorilor lui Iehova, interpretari ale bibliei, coranului, talmudului sau oricarui alt cod civil combinat cu povesti, pilde, fabule si whatever.
Va multumesc pentru atentie (inspirat si adresat in special spamerilor electronici si directi), i’ll go burn in hell now.
Si in incheiere, nu uitati: E ok sa vorbesti cu Dumnezeu. E caz clinic atunci cand iti raspunde.
