In 2008 am urmat cel mai lung curs de pregatire din viata mea, un curs de contabilitate si de utilizare a contabilitatii informatice, care a durat sase luni. Cursul era seral, asa ca nu am lipsit de la facultate. Am zis “de pregatire”? Sanchi! Eu m-am dus la acest curs ca sa agat femei, pentru ca stiam ca in bransa lucreaza cele mai multe femei si ca intre contabile ti-e foarte bine. Auzisem ca s-au inscris si vor participa la “informatizare” multe fete, de la diferite facultati. Cool – era tocmai ce aveam nevoie, pentru ca ma cam plictisisem de aventurile de o noapte cu tipe de pe mess.
In respectivul interval de sase luni (martie-august), am avut doua aventuri. Prima relatie, scurta de numai o luna, a avut-o ca protagonista o tipa Mimi, de la Geografie. Mi-a spus cu gurita ei ca insirase pana la mine, o sumedenie de barbati si ca o interesa doar o aventura. Deci am fost impreuna o luna, si in fiecare zi (seara, noapte) m-am simtit de parca as fi stat pe o muchie periculos de ascutita. Nu am fost niciodata in largul meu, daca intelegeti ce vreau sa spun; pur si simplu nu aveam loc sa ma intind si sa ma relaxez. Eram deprimat de hainele mele, care nu ieseau cu nimic din comun. Ma ingrijorau performantele mele de iubit – Mimi era nesatula. Nu puteam sa inteleg ce gasise Mimi la iubitul ei anterior, pe care ea insasi mi-l aratase pe strada. Era cam ironica cu mine… Ma rodea gandul ca nu eram in stare sa-i spun ceva interesant sau haios… Plus ca ma intimidau si ceilalti tipi de la cursul de contabilitate si eram convins ca o sa se cupleze cu unul dintre ei. Si fireste, s-a cuplat cu unul dintre ei care avea o super masina si nu Logan ca mine.
A doua relatie a fost complet diferita. M-am indragostit pana peste urechi, ca un adolescent, desi intentia mea nu era deloc asta. Pe fata o chema Maia si era o tipa extrem de serioasa. Totul s-a intamplat repede…
Maia umbla adesea cu doua laptopuri dupa ea. Pe mine ma interesau mai mult cele doua picioare apetisante, lungi, precum si sainii ei mici, rotunzi, care respirau liberi sub bluzele de in pe care si le punea, majoritatea transparente.
Dupa cele doua sau trei ore de pregatire intru calculatoare, unii dintre cursanti obisnuiau sa se adune la o cafenea cu program non-stop. Printre ei, subsemnatul, Mimi, Maia…
Intr-o seara, eram cu doi tipi la o masa. A venit si Maia, frumoasa ca de obicei. Ne cunosteam din vedere, toti patru, ba chiar mai schimbaseram cateva vorbe, in pauzele de la curs.
Cand splendida Maia s-a asezat la masa noastra, eu vorbeam cu baietii despre cum sa faci cariera. Maia s-a bagat in discutie:
– Va spun eu despre reversul acestei chestiuni, adica despre cum sa nu-ti construiesti cariera.
– Ia zi! am incurajat-o eu.
– Fiti atenti, baieti:
a) te desparti de iubita;
b) o dai in bara cu facultatea si alegi ce nu trebuie;
c) iti gasesti o slujba intr-un magazin de muzica sau de pantofi, spunandu-ti ca e ceva temporar;
d) ramai in magazinul ala ca Al Bundy, “Pana cand moartea ne va desparti”…
Unul dintre masculi a spus:
– Nu cred ca trebuie neaparat sa faci ceva important in viata. Vezi imaginile alea cu oameni din Pompei si te gandesti ca joci un joc scurt de zaruri dupa masa si gata, ai incremenit asa… Apoi, peste 2000 de ani, un arheolog te descopera si oamenii te cunosc… Sa presupunem ca era primul joc de zaruri din viata ta si sa presupunem ca ai vrut doar sa-i tii de urat amicului Octavianus. Si sa presupunem ca abia terminasesi de scris un poem extraordinar sau ceva de felul asta. Nu-i credeti ca e cam neplacut ca posteritatea sa te cunoasca doar ca pe un jucator de zaruri in loc de poet?
– S-a facut tarziu! A spus Maia, dupa ce se uitase la ceas.
Am sarit primul, ca sa nu mi-o ia altul inainte:
-Atunci te conduc acasa sa te feresc de vreun Vezuviu nestiut al Bucurestilor…
Maia a zis un “da” din varful buzelor ei catifelat.
Tipul cu Pompeiul s-a ofticat si a vrut sa faca din nou pe desteptul:
– Adriane, oare poti ramane insarcinat cu tine insuti?
– Adica sa fac sex cu mine insumi? l-am intrebat eu.
– Nu. Sa te pomenesti ca te ai pe tine in burta, in uter, ca si cum… te-ai autoclona.
I-am replicat:
– Frate, nu stiu, dar daca ti se intampla una ca asta, platesc eu avortul. Tu doar sa ma anunti, i-am replicat in hohotele de ras ale Maiei.
Si am plecat cu Maia.
Chiar din noaptea aia pot spune ca s-a infiripat povestea de dragoste. Astazi o imbratisare, maine un sarut, poimaine… inca un sarut, pana cand eu si Maia am devenit un cuplu in sensul biblic – ramanea nopti intregi la mine acasa, preferand sa stea inghesuita in mansarda mea decat in palatul vreunui domnisor de bani gata.
Oameni buni, m-am indragostit rau de tot la cursul acela de contabilitate. Atat de rau incat, la inceputul toamnei, m-am logodit cu frumoasa Maia. Iar in primavara acestui an, in mai, cand inflorisera pomii si iubirea, ne-am unit destinele. Iar acum sunt cel mai fericit om din lume. Si cand ma gandesc ca ma dusesem acolo sa fac ravagii intre femei…
